Definiţie

O definiţie general valabilă şi aplicabilă tuturor tipurilor de crize epileptice ar putea fi următoarea: crizele epileptice sunt reprezentate de modificări scurte, bruşte  ale stării de conştienţă , capacităţii de gândire, comportamentului, memoriei,  simţurilor sau senzaţiilor, sau încordarea musculaturii datorită tulburării funcţionale temporare a celulelor nervoase din creier în sensul creşterii şi acumulării descărcărilor electrice. Această definiţie este desigur corectă dar este mult prea lungă pentru a fi reţinută şi folosită în viaţa de zi cu zi. Din acest motiv, definiţia crizelor epileptice poate fi simplificată ca fiind expresia unei tulburări funcţionale temporare a celulelor nervoase, iar efectele depind de funcţia normală a celulelor nervoase implicate.