00402 1 252 3481
Contact

Boala Parkinson

Portal cu informații importante și sugestii pentru viața cotidiană

Bun venit pe portalul nostru de informare pe tema Parkinson. Vă oferim o serie de informații privind boala Parkinson. La noi, vă puteți informa în mod detaliat cu privire la evoluția bolii și la tratamentele disponibile pentru Parkinson. În plus, vă oferim sugestii interesante, care vă pot ușura viața chiar daca aveti boala Parkinson.

Boala Parkinson – informare

Deși boala Parkinson este relativ cunoscută, majoritatea oamenilor nu o înțeleg in totalitate decât în foarte mică măsură. Odată ce suntem confruntați cu un diagnostic sau atunci când este afectat cineva care ne este aproape, apar multe întrebări la care adesea nu se poate oferi ușor un răspuns. Noi încercăm sa va oferim răspunsuri prin informația existenta in broșuri pentru pacienți si aparținători. Pe portalul nostru, vă punem la dispoziție o serie de informații care vă pot ajuta să înțelegeți mai bine boala Parkinson. Cauzele, tratamentele disponibile și sugestiile pentru viața cotidiană  a pacienților afectați de boala Parkinson reprezintă numai o parte a serviciului nostru. Dorim să transmitem informatii utile atât persoanelor afectate, cât și celor apropiați lor cunoștințe, care să le ușureze maniera de abordare a bolii Parkinson.

Boala Parkinson - toate informațiile la o singură adresă 

La rubrica „Ce este boala Parkinson” găsiți informații de fond privind cauzele bolii Parkinson (Morbus Parkinson). La rubrica „Tratament Parkinson” vă informăm ce metode terapeutice sunt disponibile la momentul actual pentru tratamentul bolii Parkinson.

Sunteți în căutarea unor sugestii practice pentru boala Parkinson? Atunci consultați rubrica „Sugestii pentru viața cotidiană cu boala Parkinson” si "Exercitii".

Navigare plăcută pe portalul nostru cu informații despre boala Parkinson !

Desitin Pharma S.R.L.

Boala Parkinson: caracteristicile bolii și particularități

În anul 1817, dr. James Parkinson a fost primul care a descris  Morbus Parkinson (Morbus = boală). Sindromul este cunoscut astăzi sub numele său. Boala Parkinson este o afecțiune neurologică, cu o evoluție relativ lentă. Afectate sunt anumite regiuni ale creierului numite nuclei bazali. Aceste zone ale creierului sunt implicate în mișcările voluntare, însă în același timp și în mișcările involuntare. Înainte vreme, Morbus Parkinson era denumită și paralizie cu friguri. Boala se manifestă de exemplu prin reducerea mobilității, rigiditatea mușchilor, tremurat în repaus și ulterior și instabilitate posturală. 

Boala Parkinson afectează cu precădere persoanele în vârstă

Persoanele în vârstă manifestă preponderent boala Parkinson. La stabilirea diagnosticului, numai circa 10 procente dintre cei afectați sunt mai tineri de 40 de ani. Majoritatea cazurilor de Parkinson apar la vârstea între 50 și 60 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, crește însă și frecvența cazurilor de boală Parkinson. La nivel de populație, la fiecare 100 000 de persoane se înregistrează 100 până la 200 de cazuri de Parkinson. Aportul este mai mare deja la persoanele de peste 60 de ani: în această categorie este afectată în medie o persoană din 100 Remarcabil este că bărbații sunte afectați mai des de boala Parkinson decât femeile.  

Evoluția bolii Parkinson 

O serie de indicii pot sugera simptome parkinsoniene. Alături de senzații neplăcute, care afectează atât membrele, cât și ceafa, sau dureri în regiunea umerilor și a brațelor, printre acestea se numără în primul rând oboseala și depresia, somnul agitat și constipația. În majoritatea cazurilor, boala Parkinson evoluează inițial foarte lent. Persoanele afectate relatează adesea că inițial tremură mâna de pe o parte a corpului. Abia mai târziu, boala Parkinson se face simțită prin rigiditate, un anumit grad de neîndemânare și lentoare.  Pacienții au adesea dificultăți să execute în special activități care necesită mișcări motorii fine ale degetelor: începând cu spălatul pe dinți și până la închiderea nasturilor. Dacă la început este afectată adesea numai o parte a corpului, în cursul bolii Parkinson simptomele se extind ulterior și asupra celeilalte părți a corpului. Însă acolo simptomele bolii sunt adesea mai puțin accentuate. Odată cu evoluția bolii într-un stagiu mai avansat, mersul devine dificil pentru pacienți. În plus, vocea lor pierde nu numai din volum, ci devine și răgușită.

Adesea, boala Parkinson nu se manifestă direct prin simptomele sale tipice, ci mai întâi prin afecțiuni necaracteristice.   Pacienții acuză inițial tensiuni musculare dureroase care apar pe o parte și sunt interpretate adesea în mod greșit ca „afecțiuni reumatice”.  Aceste afecțiuni apar în regiunea umerilor și a brațelor, respectiv în zona bazinului și a coapselor. Alte persoane afectate relatează stare de extenuare accentuată, slăbiciune și o reducere a capacităților, care apar adesea în corelație cu o scădere a rezistenței la solicitare fizică și psihică.

Primele simptome timpurii ale bolii Parkinson pot fi ușoare tulburări ale mișcărilor mâinilor. Aceste tulburări se fac simțite de ex. în cadrul unor simple activități cotidiene, precum spălatul pe dinți, închiderea nasturilor la piese de îmbrăcăminte sau la scris. Caligrafia se schimbă adesea. Scrisul devine mai mic și mai tremurat. Pe lângă acestea, pacienții afectați de Parkinson au dificultăți crescute la efectuarea concomitentă sau direct succesivă a două mișcări. Mersul se modifică în cursul timpului, pașii devin mai mărunți și mai nesiguri. Deja de la începutul bolii, pacienții pot suferi de constipație. La acestea se pot adăuga dereglări psihice, ca de ex. o reducere generală a motivației, simptome depresive sau tulburări ale somnului.

Aici puteți afla mai multe despre simptomele timpurii ale bolii Parkinson, precum și despre cauzele bolii Parkinson.

Dezvoltarea bolii Parkinson

În România trăiesc circa 70 000 de persoane care suferă de boala Parkinson. Boala apare de regulă la persoanele mai în vârstă. Comparativ cu populația sănătoasă, speranța de viață a bolnavilor de boală Parkinson nu este semnificativ redusă. Pacienții afectați sunt însă adesea mai predispuși la alte boli.

Cauzele bolii Parkinson

Până la momentul actual nu a putut fi identificată o singură cauză concretă a bolii Parkinson. În principiu, este posibil mai multe cauze să declanșeze într-un final boala.

Celulele nervoase din creier pot comunica între ele prin legături celulare, așa-numitele sinapse, și neurotransmițători chimici. Imediat ce nu mai este disponibilă o cantitate suficientă de neurotransmițători, respectiv dacă apare un dezechilibru între diverșii neurotransmițători, comunicarea celulelor nervoase poate fi afectată. În special pentru procesele de control care vizează funcționarea fără erori a diverselor secvențe de mișcare, neurotransmițătorul dopamină este decisiv și indispensabil. Când nu mai este disponibilă suficientă dopamină, apar simptomele de bolă Parkinson. Producția de dopamină este asigurată cu precădere de celule nervoase deosebite. Aceste sunt prezente în substanța neagră sau „substantia nigra”.

Moartea celulelor nervoase din substanța neagră ca una dintre cauzele bolii Parkinson

Una dintre cele mai cunoscute cauze ale sindromului Parkinson este moartea celulelor nervoase aflate în substanța neagră. Aceasta provoacă la pacienții afectați o încetinire sau o reducere a mișcării. La executarea mișcărilor contribuie alături de dopamină și alți neurotransmițători, printre care în primul rând acetilcolina și glutamatul. Pentru secvențele de mișcare individuale, neurotransmițătorii acționează într-un echilibru fin. Deficiența de dopamină și surplusul de aceticolină și glutamat rezultat astfel sunt una dintre cele mai cunoscute cauze pentru boala Parkinson, care odată cu evoluția bolii provoacă tulburări. Astfel sunt generate și așa-numitele simptome motorii, care sunt tipice pentru sindromul Parkinson.

În ciuda unor numeroase cauze ale bolii Parkinson, simptomele apar târziu

Și dacă există multe cauze pentru boala Parkinson, acestea au toate în general un lucru în comun: simptomele apar relativ târziu. Abia atunci când celulele care produc dopamină au fost reduse cu circa 60 până la 70 la sută, corpul nu mai poate compensa această pierdere și tulburările motorii sunt observate de către pacienți.

În cadrul unor studii, au fost analizate genetic și familiile pacienților afectați de Parkinson. Analizele indică faptul că factorii ereditari nu joacă în cazul bolii Parkinson decât un rol secundar.

De asemenea, simptomele parkinsoniene pot fi declanșate și de către anumite medicamente sau afecțiuni, ca de exemplu tulburări de circulație sau leziuni la nivelul creierului.

Printre alte cauze ale bolii Parkinson se numără contaminarea sporită cu substanțe toxice prezente în mediul înconjurător, aici fiind incluse în mod special metalele grele și pesticidele.  La momentul actual se cercetează încă dacă radicalii liberi, care pot provoca o deteriorare durabilă a celulelor corpului, contribuie la apariția bolii Parkinson. Radicalii liberi sunt produși ai metabolismului cu o capacitate de reacție foarte mare și pot provoca astfel deteriorări ale țesuturilor. Informații detaliate privind această cauză a bolii Parkinson nu sunt însă disponibile.

Simptomele bolii Parkinson: de la încetinirea mișcărilor până la tulburări de echilibru

Deoarece boala Parkinson are o evoluție foarte lentă și prezintă multe simptome care ar putea avea și alte cauze care de asemenea pot varia de la un pacient la altul, un diagnostic timpuriu cert nu este întotdeauna posibil. Cu toate acestea, există diverse semne care pot sugera că este vorba despre boala Parkinson.

Trebuie avut în vedere că simptomele prezentate în continuare pot avea multe alte cauze și nu sunt specifice pentru boala Parkinson. Chiar și atunci când un pacient prezintă mai multe dintre simptomele specificate, nu se poate concluziona cu certitudine pe baza acestora că este vorba despre boala Parkinson. Un diagnostic sigur poate fi pus numai de către un neurolog.


Posibile simptome timpurii ale bolii Parkinson

În faza incipientă, pacienții acuză adesea simptome nespecifice, precum slăbiciune, reducerea capacităților mentale și fizice, o rigiditate a extremităților, afecțiuni depresive, constipație și tulburări ale somnului (de ex. vise animate, tulburări ale fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor). De asemenea, dureri la nivelul mușchilor și articulațiilor pot fi identificate inca de la debutul evoluției bolii. Acestea sunt localizate adesea în zona umerilor și a spatelui. A cesta este însă un simptom care poate fi considerat un indiciu numai în corelație cu alte simptome ale bolii Parkinson.

În ce privește așa-numitele tulburări „motorii” clasice, au fost definite în ultimii ani patru simptome principale ale sindromului Parkinson:   este vorba despre încetinirea mișcărilor (=akinezie), rigiditatea mușchilor (=rigor), tremuraturi (=tremor) și tulburări ale reflexelor posturale și de redresare, precum și tulburari de  echilibru (=instabilitate posturală). Alături de acestea, există și așa-numite simptome însoțitoare. O tulburare a simțului olfactiv apare adesea în cursul evoluției bolii. Un test olfactiv special poate fi de exemplu efectuat pentru diagnosticarea sindromului Parkinson. De asemenea, s-a constatat deja în mod frecvent că și funcțiile motorii ale ochilor pot fi afectate la pacienții cu Parkinson. Tulburări ale fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor sunt un alt simptom care este corelat cu boala Parkinson. Pacientul execută în somn mișcările pe care le visează. Acestea pot fi periculoase atât pentru pacient, cât și pentru alte persoane, deoarece există un risc ridicat de rănire. 

Încetinirea mișcărilor la pacienții cu boala Parkinson

Unul dintre primele simptome ale bolii Parkinson se prezintă de exemplu sub forma unui braț care la mers nu mai balansează atât de puternic ca la o persoană sănătoasă. Însă și mișcările voluntare, precum rotirea, mersul sau ridicarea de pe scaun se încetinesc în cazul bolii Parkinson și nu mai pot fi executate decât cu greutate de persoana afectată. În mare parte, atât mișcările involuntare, cât și secvențele de mișcare spontane se pierd complet.  Unul dintre simptomele tipice pentru Parkinson în cursul evoluției bolii este postura încovoiată. Concomitent, mersul individual se transformă în pași mici și sunt necesari mulți pași intermediari pentru a executa o mișcare de întoarcere.

Alte simptome care apar relativ frecvent sunt o reducere a gesticulației și a mimicii.   Mimica pacienților devine asemenea unei măști.   Unii pacienți care suferă de boala Parkinson prezintă și tulburări de vorbire, iar vocea nu este numai diminuată, ci devine și monotonă.  În plus, vorbirea devine adesea și mai neclară. Din cauza unor tulburări de înghițire, multe persoane bolnave de Parkinson acuză o salivare sporită. Aceasta poate afecta și alimentarea. Mulți bolnavi se îneacă destul de frecvent cu mâncare. Unele simptome ale bolii Parkinson se referă la funcțiile motorii fine. Aici, boala este reflectată în special de scrisul de mână, care cu timpul se modifică și devine mai mic. De asemenea, devine dificilă executarea unor mișcări motorii fine, ca de exemplu închiderea nasturilor.

Rigidizarea mușchilor ca simptom al bolii Parkinson

La mulți pacienți poate apărea o rigidizare a mușchilor ca simptom pentru boala Parkinson.  În acest caz, medicii vorbesc despre rigor, care nu este o formă de paralizie, ci doar o rigidizare a mușchilor. Forța mușchilor este însă complet menținută.  În majoritatea cazurilor, aceasta rigidizare se prezintă în special la nivelul mușchilor cefei și ai umerilor. Acestea apar adesea numai pe o singură parte.

Tremuratul ca unul dintre simptomele bolii Parkinson

Multe persoane asociază boala Parkinson în special cu un tremurat, însă nu toți pacienții prezintă acest simptom.  În majoritatea cazurilor, tremuratul se manifestă inițial numai pe o singură parte și numai în repaus. De asemenea, tremuratul amplu și ritmic afectează la început numai mâinile. Când nu au nimic în mâini, mulți pacienți încep să-și frece degetele ca și cum ar număra bani. Ulterior, tremuratul se poate extinde de exemplu și la nivelul picioarelor.  Aceste simptome ale bolii Parkinson manifestate prin tremurat, numite și tremor, dispar în majoritatea cazurilor complet numai în somn sau în cursul unei mișcări. 

Tulburări ale reflexelor posturale și de redresare, precum și ale echilibrului

Un alt simptom al bolii Parkinson vizează reflexele posturale și de redresare, care incep sa fie perturbate. Tocmai aceste reflexe sunt foarte importante. La un om sănătos, acestea asigură echilibrarea corpului în cadrul executării mișcărilor. În urma acest or tulburări, pacienții nu mai pot controla mișcările bruște si redresarea acestora. În același timp, aceaste tulburari provoacă alte simptome tipice pentru boala Parkinson, precum mersul nesigur și predispoziția spre căzături.  Acestea nu sunt însă simptome timpurii ale bolii Parkinson, ci ele apar de regulă abia în stadiile mai târzii. 

Chestionar pentru diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson

Dacă răspundeți cu „da” la mai mult de trei întrebări sau dacă sunteți nesiguri, vă rugăm consultați medicul dumneavoastră. O diagnosticare sigură a bolii Parkinson poate fi efectuată numai de către un medic.

Posibile simptome timpurii ale bolii Parkinson

  • Se întâmplă ca mâna dumneavoastră să tremure deși este așezată în mod relaxat?
  • Unul dintre brațe este îndoit și nu se balansează la mers?
  • Aveți o postură corporală încovoiată înainte?
  • Aveți un mers ușor târșâit sau trageți un picior după dumneavoastră?
  • Aveți un mers cu pași mărunți și se întâmplă adesea să vă împiedicați sau să cădeți?
  • Suferiți de o lipsă de motivație și inițiativă?
  • Aveți des dureri de spate în zona cefei și a umerilor?
  • Ați observat că ați devenit retras în relația cu prietenii și familia dumneavoastră, că evitați contactul și nimic nu vă face plăcere?
  • Ați observat modificări ale vocii dumneavoastră? Vocea a devenit mai monotonă și a scăzut în volum sau sună răgușit?
  • Ați observat o reducere a dimensiunii scrisului dumneavoastră?

Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii pot facilita diagnosticul

În faza incipientă a  bolii Parkinson, o diagnosticare corectă poate fi îngreunată de faptul că simptomele timpurii pot fi nespecifice. Pacienții acuză de exemplu de slăbiciune, reducerea capacităților mentale și fizice, rigiditate, simptome depresive, constipație, precum și tulburări ale funcțiilor motorii fine sau ale simțului olfactiv.

Și mișcările puternice în timpul fazei cu vise a somnului pot fi un indiciu al bolii. Pentru a putea stabili un diagnostic de Parkinson, medicii se bazează în primul rând pe semnele bolii.  Boala Parkinson intră însă în discuție abia atunci când sunt prezente cel puțin două simptome care sunt tipice pentru această afecțiune.

Metodele moderne de diagnostic facilitează excluderea

În diagnosticarea bolii Parkinson, se lucrează frecvent cu o anumită procedură de excludere. Pentru a putea exclude alte cauze ale simptomelor, se utilizează metode de diagnostic ultramoderne, precum tomografia computerizată și tomografia cu rezonanță magnetică.   Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) poate fi utilizată de asemenea pentru o diagnosticare certă a bolii Parkinson.  Acestea permit evidențierea unei reduceri a celulelor nervoase producătoare de dopamină.


Alte forme de diagnostic al bolii Parkinson

Pentru a definitiva diagnosticarea Parkinsonului, unii medici prescriu Levodopa, un precursor al dopaminei. În acest caz, Levodopa se utilizează pentru testare. Substanța poate fi transformată de creier în dopamina deficitară. Dacă simptomele se ameliorează în urma administrării, acesta este un indiciu cum că este vorba despre boala Parkinson.

Abia cu un diagnostic definitiv de boală Parkinson se poate căuta o metodă de tratament.

Tratamente pentru boala Parkinson

Medicamentele care se prescriu pentru tratamentul bolii Parkinson ajută la compensarea deficienței de dopamină produse. În special în faza incipientă a bolii Parkinson, tratamentele disponibile pot avea o influență bună asupra simptomelor. Tratamentul poate fi împărțit în trei categorii diferite: tratament medicamentos, intervenție chirurgicală și exerciții  corelate cu terapie fizică. În general, în cadrul tratamentului pentru boala Parkinson trebuie luate permanent medicamente. Tratamentul trebuie adaptat în funcție de problemele individuale. Tipul de medicamente care trebuie luate depinde de simptomele individuale.

Tratamentul medicamentos al bolii Parkinson

Medicamentele care se prescriu pentru tratarea bolii Parkinson compensează de regulă deficiența de dopamină.  În cadrul tratamentului pentru Parkinson, medicamentele trebuie luate permanent. Tratamentul este adaptat în mod individual la nevoile pacientului. Tipul de medicamente și dozele care  trebuiesc administrate depind foarte mult de simptomele individuale ale pacientului cu boala Parkinson.

Următoarele medicamente sunt disponibile pentru tratamentul bolii Parkinson
L-Dopa (sau Levodopa) este transformat în organism în dopamină, neurotransmițătorul care lipsește, însă acesta are un efect cu o durată limitată și trebuie de aceea administrat de mai multe ori pe zi. În cursul evoluției bolii, după o administrare timp de mai mulți ani pot apărea fluctuații ale efectului terapeutic. Levodopa este disponibil și ca terapie cu pompă implantată pentru tratamentul bolii Parkinson.

Agoniștii dopaminergici imită dopamina din organism și au un efect de mai lungă durată.  La începutul tratamentului pentru Parkinson, aceștia pot provoca efecte secundare și de aceea doza se crește treptat. La momentul actual, se utilizează frecvent cinci agoniști dopaminergici, care au cu toții caracteristici diferite. 

  • Apomorfină: cel mai puternic agonist dopaminergic, nu poate fi însă asimilat prin tractul digestiv. În cadrul tratamentului pentru boala Parkinson, acesta este prin urmare injectat sub piele de mai multe ori pe zi sau este dozat continuu prin intermediul unei mici pompe.
  • Piribedil: duce de regulă mai rar la oboseală diurnă excesivă.
  • Pramipexol: a prezentat în studii efecte antidepresive.
  • Ropinirol: este disponibil, la fel ca Pramipexol și Piribedil, și în varianta de medicament Retard.
  • Rotigotin: se lipește pe piele ca un plasture în cadrul tratamentului pentru sindromul Parkinson.

Alte medicamente pentru tratamentul bolii Parkinson
Așa-numiții inhibitori „COMT” prelungesc durata efectului L-Dopa. Prin urmare, administrarea se recomandă numai împreună cu L-Dopa.
Inhibitorii „MAO-B” încetinesc metabolizarea dopaminei în creier.
Amantadina are un efect redus asupra simptomelor parkinsoniene, însă poate reduce mișcările excesive provocate de L-Dopa.

Medicamentele anticolinergice nu se mai utilizează decât rar, deoarece aceste provoacă frecvent efecte secundare în tratamentul bolii Parkinson.  

Important este ca tratamentul să fie adaptat permanent și în mod precis la nevoile și simptomele fiecăruia. 

Alte metode de tratament pentru boala Parkinson.

Tratamentul cu pompă pentru pacienții cu boala Parkinson cu complicații aparute in stadii avansate ale bolii

Dacă în cursul evoluției bolii tulburările motorii nu mai pot fi controlate doar printr-un tratament medicamentos, trebuie căutată o soluție rapidă și cât mai plăcută pentru pacient.

Sunt disponibile diverse opțiuni. Una dintre acestea este tratamentul cu pompa de apomorfină.

Tratamentul cu pompa de apomorfină se administrează prin intermediul unui mic ac plasat sub piele (subcutanat), fără a fi necesară o intervenție chirurgicală. Datorită unei minipompe, doza necesară de substanță activă este administrată continuu cu precizie și astfel este asigurată o  disponibilitate constantă a substanței active.

În consecință, oscilațiile de mobilitate pot fi reduse semnificativ.

Pentru un tratament cu pompa de apomorfină nu este necesară o intervenție chirurgicală. Reglarea individuală a medicației are loc în cursul a câteva zile în cadrul clinicii.

Alte metode de tratament pentru boala Parkinson

În cadrul unei intervenții chirurgicale sub forma așa-numitei stimulări cerebrale profunde, pacientului i se implantează doi electrozi în creier. Celulele hiperactive din creier sunt inhibate prin aplicarea permanentă a unui curent electric de mică intensitate, însă nu sunt distruse. Electrozii sunt conectați printr-un cablu care duce la un „stimulator cerbral” alimentat cu baterii, care se implantează sub claviculă sau în peretele abdominal. Ca tratament fizic și de exersare intră în discuție gimnastica medicală, exercițiile de vorbire (logopedie), terapia ocupațională, în cadrul căreia se exersează îndemânarea (ergoterapie), masajele și aplicarea de căldură.

Stimularea cerebrală profundă cu un „stimulator cerebral”

(cu acordul firmei producatoare Medtronic)

Bine ați venit la programul nostru de exerciții

Desitin a conceput aceste exerciții împreună cu profesorul asociat dr. Ebersbach, medic șef la Spitalul de Neurologie pentru tulburări de mișcare/Parkinson din Beelitz-Heilstätten (Potsdam). Exercițiile trebuie să îi ajute pe patientii cu Parkinson să rămână cât de mult posibil mobili și activi în viața cotidiană. Deoarece azi știm că diagnosticul de Parkinson nu mai reprezintă o cale fără ieșire. Parkinson este o boală, cu care se poate lupta – pe lângă medicația modernă – și cu o doză ridicată de proprie inițiativă. Printr-o abordare activă - printre altele și cu exercițiile prezentate în continuare - pot fi reduse puternic atât afecțiunile psihice provocate de boală cât și simptomele, cum ar fi reducerea mobilității.

Astfel rămâneți mobil, vă păstrați independența și aveți o participare activă la viață.

Mai multe informații și imagini găsiți aici.

Sugestii pentru viața cotidiană cu boala Parkinson

Aici găsiți o serie de sugestii pentru viața dumneavoastră cotidiană cu boala Parkinson:

  • Este recomandabil să aveți grijă să faceți suficientă mișcare și activități sportive pentru menținerea mobilității dumneavoastră.
  • O alimentație echilibrată, bogată în fibre poate ajuta împotriva constipației.
  • Creați în locuința dumneavoastră un mediu care să nu faciliteze împiedicarea, cu o podea fără denivelări, covoare fixate, o bună iluminare, precum și un sistem de aprindere automată a luminii prin senzori de mișcare.
  • Purtați ciorapi antiderapanți și încălțăminte solidă (chiar și în locuință).
  • Solicitați pozitionarea cablurilor nefixate în paturi de cablu și utilizați covorașe antiderapante pentru baie.
  • În anumite cazuri este recomandabilă și o înălțare a cadrului patului. În plus, pot fi utile anumite mijloace ajutătoare (de ex. un laser împotriva blocajelor)
  • Mențineți contactele dumneavoastră sociale și sensibilizați familia și mediul dumneavoastră în privința bolii Parkinson.
  • Aveți în vedere să mențineți un ciclu de somn-veghe regulat.
  • Poate fi recomandabilă administrarea unui preparat de vitamine adaptat nevoilor pacienților bolnavi de Parkinson.

Chestionar pentru pacienți și familii

Dragă pacientă, drag pacient!

Persoanele afectate și persoanele interesate de boala Parkinson iau tot mai des inițiativa și se informează cu privire la  caracteristicile acesteia. Noi dorim să vă sprijinim și vă punem la dispoziție mai jos chestionare privind somnolența diurnă și privind simptome nemotorii ale bolii Parkinson, care pot fi comandate și descărcate online.

Chestionarele completate pot fi prezentate medicului dumneavoastră, cu care puteți discuta rezultatele, respectiv metodele de tratament disponibile.
Chestionar pentru pacienți cu simptome nemotorii în cazul bolii Parkinson.

Pacienții afectați de sindromul Parkinson pot dezvolta alături de limitări ale mobilității (funcțiilor motorii) și simptome „nemotorii”, ca de exemplu constipație sau oboseală diurnă excesivă. Chestionarul ajută la identificarea acestor simptome.

Chestionar pentru pacienții cu boala Parkinson

Material informativ pentru pacienți și familii privind boala Parkinson

Persoanele afectate și persoanele interesate de boala Parkinson iau tot mai des inițiativa și se informează cu privire la  caracteristicile acesteia. Noi dorim să vă sprijinim în acest demers și vă punem la dispoziție o selecție de broșuri pentru pacienți, redactate de exemplu de către specialiști în boala Parkinson precum  conf. univ. dr. Ebersbach, medic șef al unei clinici de specialitate (Beelitz-Heilstätten), prof. Urban (Hamburg), prof. Jost (Wolfach) și prof. dr. Ceballos-Baumann (München), pe care le puteți descărca.

Parkovit®

La pacienții cu Boala Parkinson, nevoia pentru aceste substanțe nutritive este crescută și poate fi asigurată prin administrarea PARKOVIT.

» PARKOVIT® este un prim pas în direcția cea bună pentru prevenirea co-morbidităților Bolii Parkinson.

Mai multe despre Parkovit®